De la „bolnavii închipuiți” la decizia de a merge la lucru chiar dacă sănătatea nu-ți permite. Medic: „A spus că mai mult de două zile nu stă”

De la 1 august, modalitatea de calcul pentru plata concediilor medicale s-a schimbat. Medicii se așteaptă să scadă și numărul de concedii medicale pentru boală obișnuită eliberate. Explicația este că venitul va conta mai mult decât starea de sănătate.

Mai mulți angajați vor renunța la concediu pentru boala obișnuită FOTo: Freepik

Refacerea pacienților afectați de o boală obișnuită se va face în câmpul muncii mult mai des decât în trecut, se așteaptă mulți medici. Angajații se vor prezenta la lucru chiar dacă starea de sănătate nu este optimă, pentru că altfel în ziua de salariu veniturile acestora vor fi mai mici. De la 1 august 2025 au intrat în vigoare modificările privind plata concediilor medicale acordate pentru boala obișnuită (cod indemnizație 01), modificări prevăzute de Legea 141/2025, iar acestea aduc o micșorare a cuantumului. Concret, cu cât stai mai puține zile acasă, cu atât plata pentru zilele respective va fi mai mică. Procentul care se aplică la baza de calcul crește odată cu creșterea numărului de zile de concediu medical, ajungând însă la 75% din baza de calcul (așa cum se acorda anterior datei de 1 august pentru boala obișnuită) de abia din a 15-a zi de concediu pentru incapacitate temporară de muncă.

Mai puține concedii medicale în 2025

Medicii de familie pot acorda concediu medical pentru boală obișnuită (cod indemnizație 01) pentru doar șapte zile. Dacă pacientul nu se reface în această perioadă, concediul poate fi prelungit doar după ce pacientul este consultat de către un medic specialist.

Cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obișnuite s-a modificat de la 1 august, determinându-se, în funcție de totalul zilelor de concediu medical acordat pentru fiecare episod de boală, astfel:

- prin aplicarea procentului de 55% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de până la 7 zile de incapacitate temporară de muncă;

- prin aplicarea procentului de 65% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă cuprinsă între 8 și 14 zile de incapacitate temporară de muncă;

- prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul pentru certificatele de concediu medical eliberate pentru o perioadă de peste 15 zile de incapacitate temporară de muncă.

La nivelul de 75% din baza de calcul s-a menținut cuantumul brut lunar al indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă pentru unele boli cardiovasculare. De asemenea, pentru afecțiunile foarte grave s-a păstrat nivelul de 100%.

„Pentru concediile medicale eliberate în cadrul unui episod de boală pentru care certificatele de concediu medical inițiale au fost eliberate până la data de 1 august 2025, se aplică dispozițiile legale în vigoare la data eliberării certificatelor de concediu medical inițiale”, precizează reprezentanții Casei Județene de Asigurări de Sănătate Olt.

În perioada ianuarie – iulie 2025, numărul de concedii medicale acordate în județul Olt a fost 21.325, mai puține decât în perioada similară a anului trecut (când s-au înregistrat 22.748). O diferență considerabilă se observă pentru luna iulie, în iulie 2025 fiind raportate 2.968 concedii, față de 3.552 în iulie 2024, asta în condițiile în care, pentru iunie 2024 și iunie 2025 datele sunt comparabile (iunie 2025 – 3.202; iunie 2024 – 3.282).

Ce s-a întâmplat în iunie anul acesta a fost că Ministerul Sănătății a anunțat că a identificat peste un milion de concedii medicale suspecte, cu acumulare de zile de concediu medical în apropierea sărbătorilor legale și în weekend-uri. S-a ridicat astfel suspiciunea că o parte dintre pacienți ar fi fost, de fapt, „bolnavi închipuiți”.

„Trebuie să oprim rapid fraudarea sistemului de concedii medicale, la nivel național. Anunț începerea unei politici de toleranță zero față de orice tip de eliberare incorectă a concediilor medicale. Frauda lovește direct în bugetele spitalelor și al sănătății și afectează cel mai mult pacienții care chiar au nevoie de îngrijire. Vorbim despre pacienți cu afecțiuni grave, cu AVC, sau afecțiuni oncologice”, declara ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

„Omului nu-i convenea să plece în concediu și să rămână fără aproape un sfert din bani”

Pacienții care pun pe primul plan locul de muncă, în detrimentul sănătății, încep deja să apară. Sunt acei pacienți care ar fi rezistat la lucru în condiții de boală și atunci când indemnizația era 75%. Medicul de familie Mihai Ungureanu, președintele Colegiului Medicilor de Familie Olt, dă exemplul unei paciente care s-a prezentat în cabinet cu doar câteva zile în urmă. A fost diagnosticată cu pneumonie și i s-a indicat repaus pentru următoarele șapte zile. „Chiar am avut o situație acum două zile. O pacientă cu pneumonie, căreia i-am spus – doamnă, trebuie să stați acasă săptămâna asta. <A, nu, două zile și mă duc la serviciu>. Și după două zile vine că se simte rău. Organismul are nevoie de o perioadă mai lungă de timp să se refacă, nu e ca o criză de fiere sau de rinichi”, a explicat medicul.

Cele mai multe concedii pentru boală obișnuită se eliberează însă în sezonul rece, când afecțiunile respiratorii sunt foarte frecvente, așa că în perioada următoare se va vedea și mai bine efectul micșorării procentului care se aplică la baza de calcul.

Cât despre suspiciunile că anumiți salariați își prelungeau vacanța cu zile de concediu medical, medicul este de părere că cineva le-a aruncat autorităților fitilul, dar verificările ar fi trebuit făcute mult mai în detaliu. „Omului nu-i convenea să plece în concediu și să rămână fără aproape un sfert din bani. Și pierdeau și tichetele de masă și ce alte beneficii mai aveau”, spune medicul.

Din observațiile personale, angajații care decid să stea în concediu medical pentru a se trata sunt cu precădere angajații din instituții, spune medicul, pentru că în mediul privat, unde volumul de muncă este foarte mare și fiecare absență se simte, un angajat este mai greu de înlocuit, iar angajatorii sunt mai puțin înțelegători.

Un angajat plătit cu salariul minim, căruia medicul i-a recomandat să stea șapte zile în concediu medical, pentru o gripă, de exemplu, va încasa pentru perioada respectivă 309 lei, față de 421 lei până la 1 august. Diferențele sunt și mai mari la salarii mai mari.